Ghețarii din Alpi au pierdut o mare cantitate de gheață

Ghețarii din Munţii Alpi au pierdut anul trecut cea mai mare cantitate de gheaţă înregistrată vreodată. Atenționarea a fost lansată de serviciul european pentru monitorizarea schimbărilor climatice, în relatarea DPA.

Îngrijorările specialiștilor sunt tot mai mari. Gheţarii au pierdut peste 5 kilometri cubi de gheaţă, a precizat Serviciul Copernicus privind schimbările climatice.

Masa de gheață pierdută într-un timp relativ scurt este foarte mare. Dacă masa de gheaţă ar fi comprimată într-un cub, laturile sale ar fi de cinci ori mai mari decât înălţimea Turnului Eiffel.

Record de topire pentru anul 2022

Topirea gheţii nu este singurul record înregistrat de acest serviciu pentru anul 2022. Pentru Alpi însă contrastul pare a fi cel mai puternic. Europa s-a confruntat cu cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată. În medie, s-au înregistrat cu peste 1,4 grade Celsius mai mult decât în perioada de referinţă 1991-2000. Potrivit serviciului Copernicus, temperaturile în Europa cresc cu circa dublul mediei globale.

În vara trecută a fost marcată de o secetă extinsă. Ea a afectat peste o treime din Europa. Consecinţele au fost nefaste asupra agriculturii, transporturilor şi alimentării cu energie de pe continent.

În opinia agenţiei, condiţiile aride pot fi atribuite căderilor de zăpadă sub medie din iarna precedentă şi valurilor severe de caniculă din timpul verii.

Radiațiile solare au fost peste medie

În sudul Europei, s-a înregistrat de asemenea o creştere semnificativă a numărului de zile cu ”stres termic extrem”. Asta înseamnă că temperaturile ridicate au reprezentat un risc pentru sănătate.

În plus, radiaţia solară în Europa a fost mai intensă decât în oricare altă perioadă din ultimii 40 de ani. Situaţia a avut drept efect peste medie pentru producţia de energie solară în multe regiuni de pe continent. Această tendinţă este preconizată să continue.

Copernicus realizează înregistrări din 1979. Serviciul privind schimbările climatice foloseşte date colectate de staţiile de la sol, baloane meteorologice, aeronave şi sateliţi începând cu anul 1950. Statistici lunare privind temperaturile, gheața marină și alte aspecte sunt publicate cu ajutorul unor analize computerizate. Astfel, situația din Alpi preocupă deosebit de mult Copernicus.