Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a afirmat joi că Finlanda şi Suedia îndeplinesc toate criteriile pentru a adera la NATO. Joe Biden a anunţat că va cere Congresului american să aprobe „cât mai rapid posibil” candidaturile lor, relatează AFP.
Susținere completă a SUA pentru aderare
„Astăzi sunt mândru să le asigur că au susţinerea completă a SUA„, a declarat Joe Biden într-un discurs susţinut la Casa Albă. El s-a aflat alături de premierul suedez Magdalena Andersson și de preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, a două zi după depunerea oficială a cererilor de aderare la Alianţa Nord-Atlantică.
Liderii nordici au dat asigurări că sunt gata să discute cu Turcia despre îngrijorările ei. Eforturile sunt îndreptate pentru ca aceasta să-şi ridice opoziţia faţă de aderarea Finlandei şi a Suediei la NATO.
Discuții intensificate cu Turcia
„Ca aliaţi în cadrul NATO, vom apăra securitatea Turciei. Condamnăm terorismul sub toate formele sale”, a spus Sauli Niinisto. Declarația a avut loc în contextul în care autorităţile turce aduc reproșuri celor două ţări. Turcia spune că Suedia și Finlanda adăpostesc „terorişti” din cadrul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Premierul suedez Magdalena Andersson a declarat la rândul său că un „dialog” este în curs pentru „a rezolva” problemele cu Turcia.
Finlanda a devenit la începutul lunii aprilie 2023 cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice. O ceremonie s-a desfăşurat la sediul NATO în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare. El a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat apoi că Finlanda este oficial a 31-a ţară membră a NATO.
NATO înregistrează un succes maxim în flancul estic în urma acestor intenții și inițiative istorice ale Finlandei și Suediei. Ele sunt grăbite probabil de exemplul războiului din Ucraina în care Rusia în calitate de agresor nu dorește să cedeze.
[…] Mișcarea semnifică o schimbare fundamentală în politica NATO. Alianța care nu a fost nevoită până acum să elaboreze planuri de apărare pe scară largă de zeci de ani. Chiar dacă a purtat războaie mai mici în Afganistan și Irak. Alianța a considerat că Rusia post-sovietică nu mai reprezentă o amenințare existențială. „Diferența fundamentală dintre gestionarea crizelor și apărarea colectivă este următoarea: nu noi, ci adversarul nostru determină calendarul”, a declarat amiralul Rob Bauer, unul dintre oficialii militari de top ai NATO, potrivit Reuters. „Trebuie să ne pregătim pentru un conflict care poate avea loc în orice moment”, a continuat el.NATO va oferi, de asemenea, națiunilor membre îndrumări cu privire la modul în care-și pot îmbunătăți forțele și logistica. „Aliații vor ști exact ce forțe și capacități sunt necesare, inclusiv unde, ce și cum să fie desfășurate, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. […]